Fredi-2017-e1500048699814 Sanda Argint, Marcela Fota, Valentin Sanfira și  Violeta Nicoleta Constantin, au fost invitați să întrețină atmosfera la cea de-a IV-a ediție a sărbătorii localității Vâlcene, Stoenești, numită sugestiv ,, Pe fir de borangic”, sărbătoare inițiată de primarul Gheorghe Dumbravă și CL în urmă cu patru ani.

 Aceată titulatură a festivalului nu a fost aleasă întâmplător. Meșterii populari din Stoeneștii Vâlcii sunt printre singurii din țară care se mai ocupă cu creșterea viermilor de mătase, dar sunt singurii care țes borangicul. Comuna Stoenești a ajuns să fie cunoscută și peste hotare grație familie Niculescu care, participând la diferite târguri și expoziții internaționale, au promovat nu doar costumul autentic popular, dar și frumusețea zonei unde acesta este creat. Marea durere a meșteșugarilor vâlceni este apariția pe piața românească, și nu numai, a pe fir de borangic stoenestiîproduselor confecționate în țările asiatice.

 La acest lucru s-a gândit Gheorghe Dumbravă când și-a dorit ca pe aceste meleaguri să readucă și să păstreze tradiția populară, dansurile și obiceiurile localității Stoenești.  Așa cum ne-a obișnuit deja, primarul Gheorghe Dumbravă a adus pe scenă interpreți consacrați de muzică ușoară și populară, transformând ediția din acest an într-un adevărat maraton de muzică și bună dispoziție.
„Foștii edili fie au găsit prioritare alte lucruri, fie s-au arătat dezinteresați de organizarea unui astfel de eveniment. În primii doi ani de mandat nici eu nu am reușit să creionez această sărbătoare din cauza situatiei financiare precare pe care am găsit-o la preluarea mandatului. Cu toate acestea, am reușit să aduc la îndeplinire și această dorință a locuitorilor comunei. Așadar, a doua duminică din luna iulie a fost decretată ca fiind Ziua comunei Stoenești. Anul trecut, ne-am bucurat de un public numeros, peste 5000 de oameni, având în vedere că localitatea noastră numără aproximativ 3500. Sărbătoarea a fost popularizată în scurt timp în rândul cetățenilor dornici de muzică și voie bună”. Ne-a spus Gheorghe Dumbravă.

razboi_de_tesut_borangicAșadar evenimentul dedicat comunei Stoeneși din Județul Vâlcea, numit sugestiv ,, Pe fir de Borangic”, a început în jurul orelor 13.00, când pe scena amenajată secial  și-au dat concursul  soliștii Ansamblului ,,Glasul Otasăului”, Ioniţă Croitoru, Denişa Ana Palita, Marius Tugulescu, Silvia Petrovici,   dar și cei ai Ansamblului „Moştenitorii” de la Pietrari.

De fapt, deschiderea oficială a evenimentului va avea loc la ora 15.00, când pe scenă au urcat primarul Gheorghe Dumbravă, dar și autoritățile județene,  care au vorbit despre investițiile făcute în această localitate, dar și depre cele ce vor urma.

Primarul Gheorghe Dumbravă a oferit o surpriză de proporții tinerilor din localitate, Pe-fir-de-borangicinvitând doi îndrăgiți interpreți  Emanuel şi Annes, care au prezentat un concert de zile mari. Ca în fiecare an, spectacolul se va încheia cu un foc de artificii”, ne-a declarat primarul localităţii, Gheorghe Dumbravă. Sub genericul „Pe fir de borangic”, Ziua comunei Stoeneşti a fost organizată pentru prima dată în urmă cu patru ani, fondatorul acestui ritual tradiţional fiind chiar primarul comunei, Gheorghe Dumbravă.

Firul de borangic – între trecut și prezent

pe fir de borangic,La Stoeneşti, Cristina Niculescu luptă pentru ca românii să nu îşi uite tradiţia, portul și istoria. „De la frunze la ie”, după cum îşi descrie întreaga activitate, totul se face manual. Considerând a fi o datorie de suflet, ultima persoană din România care ţese borangic, are misiunea de a transmite generaţiilor viitoare acest meșteșug. Cristina Niculescu a moștenit pasiunea țesutului de la bunica și mama sa. Încă din fragedă pruncie, aceasta a învățat să țeasă firul de borangic și să confecționeze articole din costumul popular. Cu câțiva ani în urmă, aproximativ 17, aceasta s-a hotărât să facă cunoscută întregii lumi marea ei pasiune, transformându-și astfel locuința într-o mică țesătorie. Începutul a fost foarte greu. „Dacă aș sta să vă povestesc, ar trebui să scriem o carte. Ideea este că am avut încredere întotdeauna că voi reuși. De asemenea, am fost susținută tot timpul de familie. Am pornit de la un război de țesut și am ajuns astăzi la zece războaie și două mașini de brodat. Borangicul românesc este mai mult decât un “produs”, este un concept de viață. Iubesc ceea ce fac, am moștenit această frumoasă pasiune și sper să o duc mai departe”, ne-a spus Cristina Niculescu.

Drumul magic al mătăsii de la frunzele de dud la bijuteriile artizanalpe efir de borangic, stoenesti valcea

Dacă la început, produsele artizanale erau confecționate din materiale achiziționate de pe piața românească, cu 10-12 ani în urmă Cristina Niculescu s-a hotărât să reînvie drumul mătăsii, al firului de borangic, așa încât s-a apucat de sericicultură. Creșterea viermilor de mătase presupune însă o muncă titanică. Viermii de mătase sunt cumpărați de la Institutul de Sericicultură din București. Aceștia sunt crescuți cu grijă până ajung să-și facă propria „fabrică de mătase”, adică acea gogoașă pe care viermele și-o țese de jur împrejur. Apoi, fiecare cocon este adunat și deșirat pentru a obține firul de borangic, care mai apoi va fi tors și țesut la războaiele de lemn din atelierul propriu. La ora actuală avem 50 de grame de sămânță. Foarte mult pentru o familie obișnuită, așa ca noi. Pe vremuri, în gospodăriile celor care se ocupau cu creșterea viermilor de mătase nu existau mai mult de 10-20 de grame. Aceștia se hrănesc cu frunze de dud. La început eram obligați să adunăm frunze din localitățile învecinate comunei noastre. De ceva vreme, plantăm și duzi, iar acum producția de frunze este suficientă pentru cerințele actuale. Din nefericire, singura problemă cu care ne confruntăm este absența unui spațiu adecvat atât pentru creșterea viermilor de mătase, cât și pentru atelierul de producție. Acum, am mutat viemișorii într-o locație ceva mai mare. Este vorba despre două săli de clasă dintr-o școală mai veche care se pare că va fi desființată. Ma bucur foarte mult de colaborarea cu primăria comunei și în special cu primarul Gheorghe Dumbravă. Dacă înainte de venirea dumnealui, pe la primărie bătea vântul, acum orice problemă ai avea, aceasta este ascultată și rezolvată cu promptitudine. Sunt mulțumită de echipa care conduce acum primăria Stoenești. Știți cum se spune: „Omul sfințește locul!”. A ținut să puncteze Cristina Niculescu.

pe fir de borangic stoenestiîFirul de borangic din Stoenești cunoscut în toată lumea

Meșterii populari din Stoeneștii Vâlcii sunt printre singurii din țară care se mai ocupă cu creșterea viermilor de mătase, dar sunt singurii care țes borangicul. Comuna Stoenești a ajuns să fie cunoscută și peste hotare grație familie Niculescu care, participând la diferite târguri și expoziții internaționale, au promovat nu doar costumul autentic popular, dar și frumusețea zonei unde acesta este creat. Marea durere a meșteșugarilor vâlceni este apariția pe piața românească și nu numai a produselor confecționate în țările asiatice. “Noi avem un mic atelier de producție. Muncim foarte mult. Din mâinile celor cinci salariate ale noastre ies diferite produse artizanale: marame, ii, ștergare… Am participat la multe expoziții și Fredi-2017-e1500048699814târguri, atât în țară cât și în străinătate. Ia românească trebuie să rămână brand de țară, pentru că este un patrimoniu național. Este a noastră, ne reprezintă. Nu ar fi trebuit copiată. Noi vrem să relansăm borangicul. Avem și o colecție de modă formată din diferite obiecte de vestimentație, nu doar ii. Principesa Maria a îmbrăcat pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, un palton confecționat din borangic și lână. Sperăm să devenim furnizori ai Casei Regale a României”, ne-a mai spus Cristina Niculescu.

 Mai multe amănunte de la sărbătoarea localității Stoenești Vâlcea la VGtv Regional http://www.vgtvregional.cabanova.com

 Redactor Georgiana Raicu, Andreea Sima, op. Imagine, editare și montaj, ing. Viorel Raicu

Reclame