sapături dobrosloveniRomânia beneficiază de o mulțime de atracții turistice, printre acestea se regăsește situl arheologic din comuna Dobrosloveni. Unele dintre punctele turistice specifice comunei în constituie orașul roman „Romuna Malva” acolo unde s-au descoperit importante urme ale existenței strămoșești.

Zona este protejată de posibila degradare a picturii murale descoperită pe pereții fostelor locuințe romane. Au fost desc

operite  numeroase izvoare istorice printre care se numără: statuete din bronz, ulcele cu monede, și multe obiecte ceramice.

În anul 2015, au fost câteva descoperiri spectaculoase, o clădire cu hiptocaust, o pictură murală de peste 2000 de ani, care a fost ridicată de Ministerul Culturii pentru a fi vestigii1protejată împotriva intemperiilor.

Un grup de 15 tineri din Belgia se vor alătura săpăturilor realizate de către cetățenii comunei alături de reprezentanți ai Institutului de Arheologie „Vasile Tîrvan” .

În situl arheologic s-au descoperit peste 3 tone de materiale aflate în prezent în depozitele Academiei Române pentru a fi cercetate, clasificate și identificate.

Pentru atragerea turiștilor conducerea comunei va desfășura un parteneriat cu municipalitatea Vrața din Bulgaria un festival roman pe 4 zile. Primarul comunei, Gheorghe Tudorașcu,  ține să menționeze faptul că situl este o metodă de promovare pentru că există istoria locului declarând că „Încercăm să scoatem la iveală vestigiile arheologice. Chiar am accesat și un proiect transfrontalier, cu privire la desfășurarea unui festival pe 4 zile”.

primar dobrosloveni2 - Copie

Tot Gheorghe Tudorașcu, edilul comunei Dobrosloveni, a ținut să precizeze, într-un interviu acordat VG TV Regional, că „festivalul se va desfășura în satul Reșca. Vom aduce români, deci vom transpune în vremurile noastre timpurile deja de mult apuse. Chiar în cadrul proiectului avem și dotarea cu 16 soldați români cu armuri, săbii, arcuri, săgeți și tot ceea ce foloseau”.

O parte din vestigiile găsite sunt expuse la punctul muzeistic al comunei, acestea urmând să fie păstrate până la construcția unui muzeu de sit.

În prezent, vizitatorii pot fi găzduiți în cabanele de vânătoare deținute de Nicolae Ceaușescu, iar hrana va fi pregătită în stil tradițional chiar de către localnici.

 Scurt istoric al așezăriiruine5 - Copie

Comuna Dobrosloveni este asezata în partea de sud a judetului Olt, la 7km de orașul Caracal și 36 km de reședința județului Olt, Slatina.

Localitatea este formată din satele Dobrosloveni – reședința comunei, Reșca în est, Potopini în nord si Frasinet în sud-vest.

Romula este cel mai întins sit arheologic român de la sud de Carpați (peste 304 hectare) și unul dintre cele mai importante centre economice si culturale din provinciile romane dunărene. Orașul a fost vizitat de imparatul Filip Arabs, care în anul 248 d.Hr. a supervizat fortificarea acestuia cu zidul de caramidă care îi poartă azi numele. În acest oraș s-a nascut și a trăit mama viitorului imparat roman Galerius.

primaria dobrosloveni - CopieCercetările arheologice nesistematice în acest sit au început înca de la mijlocul secolului al XIX. In anul 1965, sub coordonarea profesorului Dumitru Tudor, de la Universitatea din București, au început primele cercetări sistematice de durată, care continuă și azi. Au fost cercetate, în mod special, sectorul Fortificației Centrale din centrul orașului roman și sectorul de nord, în care se aflau un centru ceramic, de referință pentru provinciile romane dunărene, și necropola plană de nord a orașului roman.

Au fost cercetate sistemul de apărare al Fortificației Centrale (fundația zidului de incintă, berma și fossa). Dar cele mai importante descoperiri provin din secțiunea magistrală care va traversa aceasta zonă de la sud la nord. Atelierul de prelucrarea a sticlei surprins în acest punct este o descoperire de excepție, la nivelul provinciei Dacia romana și rară la nivelul Imperiului Roman.

În secolul al II-lea Romula a primit rangul de municipiu, acest lucru fiind atestat de trei inscripţii: două dintre ele descoperite la Romula: o stelă funerară şi un fragment de placă votivă iar alta la Oescus în care se precizează că Romula era municipiu.

Se crede că ridicarea la rang de municipiu a avut loc în timpul reformei administrative din anii 119-120 en. în timpul împăratului Hadrian.
Evenimentele din aceşti ani aveau să schimbe brusc condiţia acestei aşezări, ea devenind un important centru urban cu statut de reşedinţă politico-administrativă, căruia Hadrian i-a acordat o importanţă deosebită.Astfel veche aşezare dacică cucerită de romani a devenit o așezare urbană, capitala Daciei Inferior, primind numele de Romula şi rangul de municipiu.

Odată cu ridicarea sa la condiţia unei capitale de provincie, Romula a cunoscut o reală dezvoltare a vieţii urbane. Oraşul a fost înconjurat cu o centură fortificată şi au fost înălțate primele mari construcţii. Tot acum oraşul a devenit o importantă stațiune fiscală, un important centru vamal şi reşedinţa guvernatorilor Daciei Inferior.
Promovarea Romulei la rangul de colonie este şi ea atestată de câteva inscripţii cum ar fi un grup statuar închinat Dianei şi lui Apollo, relieful votiv dedicat zeiţei Dardanica şi sacrofagul lui Aelius Iulius Iulianus, acest lucru întâmplându-se în timpul împăratului Septimius Sever, împăratul roman care a abordat pentru ultima dată asemenea demnităţi urbane în Dacia.

După acest eveniment evoluţia Romulei a continuat în acelaşi ritm, ea atingând apogeul dezvoltării sale în primele decenii ale secolului al II –lea. Au fost ridicate construcţii impunătoare , edificiul administrativ şi un cartier rezidenţial.

Denumită acum capitală a Daciei Malvensis, până la retragerea aureliană, Romula-Malva a fost reşedinţă procuratorilor acestei provincii, ea fiind privită ca principalul bastion al romanităţii în Dacia Sud –Carpatică, al rezistenței în fața atacurilor tot mai puternice ale carpilor şi geţilor .
Atacurile barbare ce au avut loc către mijlocul secolului al III- lea la graniţa de răsărit a provinciei, au declanşat criza stăpânirii romane din Dacia, aducând în prim- planul evenimentelor, îndeosebi regiunile sudice ale acestora.
Astfel, după mai bine de un secol de continuă prosperitate, Romula –Malva a suferit în acestă vreme distrugeri însemnate din cauza popoarelor migratoare.
Invazia carpică din anii 245-247 en. i-a pricinuit numeroase distrugeri . Atacurile geto-carpice se reînnoiesc în anul 248 d. Hr. şi se ţin lanţ până la părăsirea Daciei de către romani.
Romula a fost şi ea abandonată , aici rămânând să locuiască doar o parte din populaţia săracă care s-a împăcat bine cu stăpânirea barbară.
Despre Romula putem spune că a fost unul dintre cele mai de seamă oraşe ale Daciei Inferioare, care a depăşit ca înflorire şi frumuseţe pe cele de la Drobeta, Sucidava şi Cioroiu Nou.

Redactori Georgiana Raicu și  Ionuț Andrei Cocârlău

Reclame