20170821_192127„Spune STOP malpraxisului!” Sub acest motto s-a desfășurat luni, 21 august a.c., în Râmnicu Vâlcea primul marș-protest din istoria acestui oraș, fără miză politică, îndreptat împotriva erorilor din sistemul medical și a celor care în loc să salveze vieți le curmă brusc. „Prea mulţi oameni au murit cu zile în spitalele din România, iar, din păcate, unităţile medicale din judeţul Vâlcea nu fac excepţie de la regulă. Au rămas femei fără soţi, copii fără taţi şi părinţi fără copii din cauza unor erori medicale, din cauza unor cadre medicale neimplicate şi nepăsătoare. A venit vremea însă să luăm şi noi, cetăţenii de rând, atitudine! A venit vremea să ne ridicăm împotriva cazurilor de malpraxis, pentru ca niciun vâlcean să nu mai aibă de suferit din cauza erorilor medicale, care, în final, rămân şi nepedepsite”, au declarat organizatorii acestui protest. La marșul care a avut ca punct de plecare Tribunalul Vâlcea participat persoane care au fost afectate în mod direct de neglijența sau 20170821_185926 - Copieincompetența unor cadre medicale, precum și urmași ai celor care au murit în urma unor grave erori medicale.

Cu această ocazie am cunoscut oameni care se luptă de ani de zile în justiție în căutarea dreptații și am ascultat câteva frânturi din poveștile lor de viață, povești pline de durere.

Oameni mutilați sau uciși de cei în halate albe

În Râmnicu Vâlcea, în urmă cu 8 ani de zile, Dumitru Neagu, a murit în urma unei infecții nozocomiale. Membrii familiei se luptă de tot atâția ani ca să-i facă dreptate şi vinovaţii să fie traşi la răspundere. Aceștia vor să afle de ce medicii care s-au ocupat de caz nu i-au pus diagnosticul corect în timp util.
Bogdan Neagu, fiul bărbatului decedat, a declarat că tatăl său s-a internat sănătos în spital, ca să poată sta în concediu, dar a murit câteva zile mai târziu. După câteva zile de stat în spitalul din Râmnicu-Vâlcea a început să se simtă rău cu adevărat. Totul s-a pus pe schimbarea geamurilor instituției și pe tradiționalul „stat în curent”. În cele din urmă a fost externat cu dureri crunte la coapse. Pe biletul de externare scrie că avea o stare de sănătate ameliorată, lucru infirmat categoric de membrii familiei. Starea lui era atât de gravă încât l-au dus de urgență la același spital. În câteva ore a fost transferat la București și operat de urgență. După câteva ore, din nefericire, a decedat.
20170821_192050„Tatăl meu s-a internat în spital sănătos, a contactat o infecție nozocomială în Spitalul Județean Vâlcea: stafilococul auriu. Nu a fost diagnosticat la timp, nu s-a intervenit la timp și a decedat”, ne-a declarat Bogdan Neagu, fiul bărbatului decedat. Lupta cu morile de vânt continuă.

Carina – o alta victimă a erorilor medicale din Vâlcea plecată prea devreme la îngeri

În luna martie a acestui an, viața Carinei s-a sfârşit în patru zile. Într-o vineri la prânz au apărut primele simptome de boală – o răceală însoţită de dureri de cap – iar marţi Carina a murit, în faţa spitalului din Râmnicu Vâlcea, într-o ambulanţă care n-a mai apucat să o ducă la Bucureşti. Necropsia a arătat că fetiţa de zece ani a fost ucisă de endocardită, o infecție a valvelor inimii, apărută după o viroză respiratorie. Părinţii nu înţeleg de ce, luni, când şi-au adus copila la spital, după un set de analize, medicul i-a recomandat două injecţii şi a trimis-o acasă. Carina n-a mai făcut febră, dar nu se simţea bine. O 20170821_180910_030 - Copiedurea tot corpul. Ajunsă din nou la spital, fetiţa a fost consultată la boli infecţioase, apoi trimisă la urgenţe, unde a urmat al doilea set de analize, în urma căruia părinţilor li s-a spus că viroza i-a afectat copilei sistemul muscular. De la şase dimineaţa, până la prânz, medicii din Râmnicu Vâlcea ar fi încercat, la solicitarea familiei, să o transfere la Bucureşti. N-ar fi apelat la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din Ministerul Sănătăţii, așa cum presupune protocolul în caz de urgență, ci au sunat la trei spitale. Două au refuzat cazul, al treilea l-a acceptat. Carina nu a mai apucat să ajungă la acel spital, unde poate ar fi fost salvată. Moartea Carinei a distrus o familie și a lăsat multe întrebări neelucidate.

Alexandru a fost condamnat încă de la naștere de medicii vâlceni

Un alt caz de malpraxis este cel al lui Alexandru, minunăția de băiețel care a venit pe lume în urmă cu 7 ani. Mama acestuia acuză medicii de la maternitatea din Râmnicu Vâlcea de neglijență în  serviciu și vătămare corporală gravă.

Laura povestește că a rămas însărcinată cu al doilea copil la vârsta de 36 de ani și că avut o sarcină normală, urmând ca la carte sfaturile medicului. Ea a născut pe cale naturală un băiețel cu greutatea de 5 kg, deși se apropia de 40 de ani și suferea de obezitate. Lui Alexandru i-au fost afectați la naștere mai multi nervi, motiv pentru care băiețelul, în ciuda unei intervenții chirurgicale făcută la o clinică din Germania, nu-și  poate folosi în totalitate mâna stângă.

Laura Părăușanu a făcut plângere împotriva celor 4 medici care, spune ea, sunt vinovați pentru problemele copilului ei, a ajuns în instanță și de 7 ani și 7 luni se luptă cu morile de vânt.

Malpraxisul în România – o himeră legislativă

Pentru erorile profesionale săvârşite în exercitarea actului medical (malpraxis), medicii pot răspunde penal, civil sau disciplinar. De anchetarea cazurilor reclamate se ocupă, după situaţie, procurorul, Comisia de malpraxis de la nivelul Direcţiei judeţene de sănătate sau colegiul judeţean al medicilor. Statistica arată însă că, în majoritatea cazurilor, concluziile sunt la indigo: „nu s-a putut identifica vreo neglijenţă în actul medical”. Iar dacă se întâmplă, totuşi, să se identifice o problemă şi să se aplice vreo sancţiune, „pedeapsa” este simbolică, de genul mustrare, avertisment, vot de blam sau recomandarea de a efectua unele cursuri de specialitate, cel mult reducerea salariului cu 10% timp de trei luni. În 2015, potrivit raportului întocmit de Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, au fost reclamaţi 232 de medici, dar doar în două cazuri s-a aplicat măsura interdicţiei temporare de exercitare a profesiei.

Procesul pentru un caz de malpraxis până la 10-12 ani

Pentru rudele celor decedaţi în spitale sau pentru pacienţii mutilaţi în urma unor intervenţii chirurgicale greşite, concluziile autorităţilor de genul „nu s-a constatat vreo culpă medicală” sunt departe de a fi mulţumitoare. Unii se lasă însă descurajaţi şi nici măcar nu contestă la Colegiul Naţional al Medicilor verdictul Colegiului Judeţean, darmite să facă alte demersuri, de genul depunerii unei plângeri penale sau deschiderii unei acţiuni civile.

Oricum, pe reclamant îl aşteaptă diferite obstacole dacă decide să apeleze la Justiţie, după cum explică un avocat specializat în malpraxis medical contactat de VGtv.

„Prima problemă este că nu au acces la documentele medicale. Când ies din spital, oamenilor li se dă o scrisoare medicală, un bilet de externare, care este de fapt un rezumat. Dar pacientul nu are acces la dosarul medical. Ideea este următoarea: legea e proastă. La un articol spune că pacientul are dreptul la un rezumat al procedurilor medicale, iar două rânduri mai jos spune că are dreptul la documentele medicale. Spitalele îşi rezervă dreptul de a alege ce documente eliberează  şi 99% dintre spitalele de stat eliberează doar biletele de externare. Privaţii îţi dau şi copie de pe dosarul medical, mai mult pentru că ţine de politica lor decât de frica legii”, explică avocatul Sorin Costache. Potrivit acestuia, pentru a intra în posesia tuturor documentelor medicale, oamenii pot apela tot la ajutorul instanţei, ceea ce înseamnă, din start, luni bune pierdute. O altă variantă este ca, încă de la început, persoana care se consideră vătămată sau rudele decedatului să depună plângere penală, caz în care misiunea reconstituirii dosarului medical cade în sarcina procurorului. Presupunând că avem un caz de culpă medicală, avem două variante – una mai rapidă, alta mai înceată. Cea înceată e gratuită şi e vorba de plângerea penală, care nu ştii însă când se termină. Cealaltă e calea civilă, dar aici o mare problemă o constituie taxa de timbru, care trebuie plătită. Apoi, omul mai are costuri cu experţii parte. Dacă avem un om cu salariul minim pe economie şi e caz de culpă medicală, în viaţa lui nu o să îşi recupereze daunele pe cale civilă pentru că nu poate să plătească taxa.

Așadar, un proces de malpraxis în civil durează, în medie, 2-3 ani, în timp ce unul în penal, aproximativ 5 ani. În practică însă, după cum s-a putut vedea din cazurile mediatizate, unele demersuri în justiţie pot dura, cu totul, şi 10-12 ani.

Lipsa acţiunii civile reduce şansele la CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului rămâne ultima speranţă pentru mulţi români care se consideră victime ale erorilor medicale şi care primesc răspunsuri negative pe bandă rulantă de la autorităţile naţionale. Mai puţin cunoscut este faptul că neabordarea căii civile într-un proces de malpraxis medical poate atrage un verdict defavorabil și din câte am aflat chiar de la cei ale căror cazuri vi le-am prezentat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu poți depune un dosar decât după ce au fost finalizate toate căile de atac în România.

Mai multre amanunte la VGtv www.vgtvvalcea.cabanovacom

Redactor Andreea Sima, operator imagine și montaj  Andrei Petre

 

Reclame