IMG_20170816_152917Data de 16 august este o zi importantă pentru întreaga creștinătate românească, ziua comemorării Sfinților Martiri Brâncoveni. Și în acest an, mânăstirea Hurezi, perlă a lăcașurilor de cult din Țara Românească, a fost gazda comemorării Sfântului Constantin Brâncoveanu și celor patru fii ai acestuia, precum și a sfetnicului Ianache. La pomenirea acestora au participat importanți prelați ai ortodoxiei românești, PS Teodosie Snagoveanu – episcopul Tomisului, PS Paisie DSC_0195Lugojeanul – episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei,  PS Gurie – episcopul Devei și Hunedoarei,  PS Nicodim – episcopul Severinului și Strehaiei, PS Ilarion Făgărășanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, care alături de ÎPS Varsanufie au săvârșit Sfânta Liturghie.

„De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit și în ea vreau să mor!”

DSC_0102 - CopieDomnia lui Constantin Brâncoveanu a început sub semnul apariției Bibliei în limbă română, numită „de la București”, în anul 1688. Și-a asumat rolul de protector al tiparului și al școlilor din Muntenia și din Transilvania. A dat Bucureștiului o nouă Academie Domnească, transformând școala de la Sf. Sava în „colegiu public pentru pământeni și străini”, cu o programă asemănătoare instituțiilor de grad superior, conform crestinortodox.ro.

Pentru că a refuzat să se lepede de la credința creștină, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat. Aceeași pedeapsă au suferit-o și cei patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul Ianache.

Numai în cămăşi, istoviţi de suferinţe şi dureri, legaţi cu lanţuri, cu capetele descoperite şi desculţi, mărturisitorii întru Hristos au fost aduşi în faţa sultanului Ahmed. La cerereaDSC_0009 sultanului de a renunţa la creştinism, Brâncoveanu a răspuns fără reţineri: „De legea creştină nu mă las, căci în ea m-am născut şi am trăit, şi în ea vreau să mor!”, iar către fiii lui a rostit: „Fiilor, fiţi bărbaţi! Am pierdut tot ce aveam pe astă lume. Nu ne-au mai rămas decât sufletele. Să nu le pierdem şi pe ele, ci să le ducem curate înaintea feţei Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!”.
În urma acestor cuvinte, sultanul a poruncit să fie tăiate capetele copiilor domnitorului. Primul cap retezat a fost al lui Constantin, fiul cel mare. Au urmat capetele lui Ştefan şi Radu. Când a sosit rândul lui Matei, baiatul cel mai mic, acesta a început să plângă. Tatăl lui i-a poruncit să se asemene fraţilor săi. Copilul s-a îndreptat spre jertfă fără reţineri. Au urmat Ianache Văcărescu, bunul sfetnic al Brâncoveanului şi apoi domnitorul, care a bătut o cruce mare şi a spus: „Doamne, fie voia Ta!”.

DSC_0097Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor. Au fost scoase de câțiva creștini și îngropate în mare taină într-o mânăstire din Halki, chiar lângă Țarigrad.  Au fost scoase de câţiva creştini şi îngropate în mare taină într-o mănăstire din Halki, chiar lângă Ţarigrad. În vara anului 1720, Doamna Maria (Marica) a adus pe ascuns rămăşiţele domnitorului şi le-a îngropat în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti.

A aşezat peste mormânt o piatră împodobită doar cu pajura ţării, fără nici o pisanie, iarDSC_0018 deasupra a pus o candelă de argint. Pornind între altele, şi de la inscripţia de pe această candelă (din 12 iunie 1720), Virgil Drăghiceanu a făcut în 1914 senzaţionala descoperire a mormântului voievodal („cea mai mare răsplată pentru modesta mea activitate de o viaţă”, îi scria el savantului Dimitrie Onciul).

În jurul autenticității și paternității descoperirii s-au iscat pe atunci multe polemici și chiar procese, în care de partea lui Virgil Draghiceanu a fost încă de la început, printre mulți alții, și marele NicolDSC_0070ae Iorga.

Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi și cu sfetnicul Ianache au fost declarați sfinți de către Biserică Ortodoxă Română. Sunt sărbătoriţi pe 16 august pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

 

Mănăstirea Hurezi – prima ctitorie a domnitorului martir Ctin Brâncoveanu

Mănăstirea Hurezi, ce a împrumutat numele de la păsările de noapte huhurezi ce populează pădurile din zonă (un fel de bufnițe), reprezintă prima ctitorie a DSC_0102 - Copiedomnitorului Constantin Brâncoveanu, care a decis să o construiască chiar pe terenul ce îi aparținea,semănând mai degrabă cu o fortăreață, dacă privim zidurile groase ce o înconjoară.

Locul așezământului este unul privilegiat, chiar în apropiere de Valea Romanilor, într-o poiană superbă, la poalele Munților Căpățânii, ce a permis ca aceasta să aibă câteva incinte. Ridicată în mai multe etape, începând cu 1963 și înglobând mai multe construcții, Mănăstirea a fost finalizată în 1705.

Ansamblul monahal Hurezi, considerat cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc, cuprinde:

  • Turnul Clopotniță, pe sub care trecem din prima curte interioară în a doua incintă, turn ce adăpostește patru clopote de până la 1000 de kilograme;
  • Chiliilede maici;

DSC_0205Casele Domnești (Muzeul Mănăstirii, unul dintre primele muzee de mănăstire din țară, actualmente în renovare). Mănăstirea deține o bogată colecție de artă, ce cuprinde manuscrise și cărți, dar și calendare;

  • Paraclisul(amplasat deasupra Trapezei);
  • Trapeza (sala de mese), decorată la interior în frescă, pictura fiind cea originală, singura din țară care a păstrat o pictură atât de veche;
  • Foișorul lui Dionisie(ridicat în 1753 de Dionisie Bălăcescu), ce împrumută din stilul baroc, se remarcă prin coloana centrală spiralată, dar și prin faptul că la baza coloanei, în colțul din dreapta se află stema Țării Românești lângă cea a Moldovei, conturând ideea Unirii Principatelor înainte cu mult timp de înfăptuire…
  • Cuhnia;
  • Biserica Mănăstirii, înaltă de 14 metri și lungă de 32 de metri;DSC_0036
  • Biserica bolniță, ctitorită de doamna Maria, soția Domnitorului Constantin Brâncoveanu;
  • Schitul Sf. Ștefan, ridicat în 1703 (aflat peste rău, la marginea pădurii);
  • Schitul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, construit între anii 1698-1700 (ctitorit de Arhimandritul Ioan);
  • Biserica Sfinții Îngeri, care se află înainte de intrarea pe teritoriul lăcașului monahal Hurezi, pe partea stângă.

Ctin Brâncoveanu, căruia i se mai spunea și prințul Aurului, fiind foarte bogat a construit mănăstiri și palate, inițiind și o școală de pictură și de arhitectură ce a dat naștere stilului brâncovenesc (neo românesc), de fapt, o sinteză la ceea ce este în artă, o simbioză a elementelor autohtone îmbinate cu elemente orientale și occidentale (cum ar fi deschiderea în acoladă de la uși).

Nu numai că la Mănăstirea Hurezi s-a creat acest stil și prima lui ctitorie, dar mănăstirea păstrează totul în original. Chiar dacă a fost restaurată după 1960, păstrează arhitectura sa specifică cu coloanele legate între ele prin arcuri și tavanul boltit. Pridvorul deschis, sprijinit pe coloane este și el un element caracteristic stilului brâncovenesc.

Biserica mănăstirii Hurezi, capodoperă a stilului brâncovenesc

Biserica Mănăstirii Hurezi, inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO din 1993, a fost prima clădire ridicată, fiind sfințită în 1693, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Particular este faptul că în biserica mănăstirii Hurezi, pictorii sunt zugrăviți pe același perete cu ușa, pentru a-i scoate din anonimat, caracteristică tipică Renașterii. Ancadramentul ușii de la intrarea în biserică este sculptat în marmură și pe lângă motivul floral cuprinde și stema Țării Românești, dar și a Brâncovenilor. Reprezentările sunt uimitoare, mai ales cele din scenele picturii Judecății de Apoi aflate în pridvorul deschis al bisericii, ce are arcade susținute de coloane din piatră. O interpretare a scenelor o găsim într-o casetă în pridvor, în care se menționează că, în funcție de înclinarea balanței ce reprezintă faptele bune, dar și rele ale omului pe pământ, acesta primește ca răsplată fericirea eternă sau chinul veșnic în iad.

Raiul este reprezentat sub formă unei cetăți în care o regăsim, printre alți sfinți, pe Maica Domnului, cinci fecioare, tâlharul răstignit în același timp cu Mântuitorul și patriarhii Isaac, Avraam și Iacov, la poarta cetății fiind nimeni altul decât Sf. Apostol Petru cu cheile care simbolizează tainele bisericii. Focul apare sub forma unui rău de foc ce pornește chiar de sub picioarele Judecătorului Isus Hristos, foc ce intră în gura unui balaur ce simbolizează iadul și în care sunt imortalizate păcatele. La baza iadului sunt muncile păcătoșilor.

Uimitor este că pictura murală e cea originală, deși au trecut peste trei sute de ani de la realizarea ei. În pronaos, tabloul votiv este situat pe peretele de Răsărit, nu de Apus, pentru că primul registru cuprinde pictura realizată cu neamul lui Brâncoveanu, în registrul superior aflându-se pictat calendarul ortodox prin 366 de icoane. Și candelabrele sunt minunate, cel din pronaos fiind adus de la Veneția, iar cel din naos de la Viena. Acestea au fost lucrate în aliaje, iar pe fiecare braț se află un ou de struț.

Dacă Mănăstirea Hurezi este considerată și o necropolă, se datorează faptului că în pronaosul bisericii se află mormântul lui Ioan Arhimandritul, primul stareț al Mănăstirii și sarcofagul domnitorului Constantin Brâncoveanu, lucrat în marmură, mormântul fiind gol. Rămășițele celui din urmă nu se află aici, ci în București, la biserica Sf. Gheorghe Nou, ctitorită tot de acesta. Soția domnitorului ar fi vrut să îl aducă aici la șase ani după decapitare, în secret, dar nu a putut trece de granița de ocupație austriacă. În anul 2014, anul Brâncoveanu, la împlinirea a 300 de ani de la decapitarea domnitorului martir și a fiilor acestuia, o parte din moaștele acestuia au fost aduse la mănăstirea Hurezi pentru închinăciune.

Lăcașurile de cult ce aparțin Mănăstirii sunt dispuse în cele patru puncte cardinale, creând imaginea crucii, ca o mărturie a locului cu har ales pentru ridicarea întregului ansamblu monahal.

Mai multe amanunte , într-un reportaj filmat pentru VGtv http://www.vgtvvalcea.cabanova.com

 Redactor/ reporter Andreea Corina Sima, op. imag. procesare și montaj, Andrei Petre,

 

Reclame