Mâine, 26 iunie, se vZiua-Drapelului-Nationala sărbători Ziua Drapelului Național în toată țara  ocazie cu care oficialitățile județene și locale vor desfășura  activități specifice manite să marcheze acest eveniment.

Așadar,  manifestările dedicate Zilei Drapelului  Național, vor debuta la Prefecturile din Olt, Vâlcea și Argeș,  începând cu primele ore ale dimineții, unde vor avea loc ceremonii militare și religioase  de arborarea Drapelului Național al României. Cu acest prilej vor fi prezentate F BUNalocuțiuni despre importanța acestui eveniment, după care  gărzile de onoare vor defila prin fața oficialităților.

Evenimentul datează din 1998 şi a fost proclamat ca atare pentru a marca festiv data de 26 iunie 1848, când guvernul a hotărât ca tricolorul roşu-galben-albastru să fie adoptat ca steag oficial al Ţării Româneşti.
Ceremonialul debutează la orele 10, cu intrarea în dispozitiv a gărzii drapelului, urmată de coborârea drapelului de pe catarg şi aducerea în Catedrala Episcopală, unde va rămâne peste noapte.
descărcare (2)Sâmbătă dimineaţă, cu începere de la ora 9.30, în Piaţa Unirii va avea loc ceremonia de prezentare a onorului, trecerea în revistă a detaşamentului de onoare, ridicarea drapelului pe catarg şi defilarea gărzii de onoare

Simbol al luptei poporului român pentru libertate, Drapelul Naţional aminteşte fiecărui cetăţean român datoria sfântă de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa României.
Drapelul tricolor a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei Revoluţiei de la 1848, când Guvernul provizoriu de la Bucureşti a promulgat decretul 0de instituire a Drapelului Naţional. Astfel, s-a stabilit ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor, purtând deviza Dreptate şi frăţie, acordându-i-se şi denumirea de «stindard al libertăţii». Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, măreţele momente ale istoriei noastre, Independenţa din 1877 şi Marea Unire din 1918, luptele purtate în cele două războaie mondiale, s-au desfăşurat toate sub semnul Drapelului Naţional. Este de datoria noastră să ne aplecăm mereu asupra trecutului şi să respectăm eroismul înaintaşilor”.
Drapelul Naţional este şi simbolul sub care militarii români participă în prezent la misiunile din teatrele de operaţii.

Potrivit istoricilor, în 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești,Alexandru Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”

Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.

O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean AlexandreVaillant, chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiu Sf Sava” din București 1831 -1834 , potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.

Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIXdrept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa

În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848-1849), 14/26 iunie, când a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848  s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.

Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexadru Ioan Cuza culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical:Franța Italia și Belgia

Mai multe amanunte mîine, 26 iunie, la VGtv (www.vgtvolt.cabanova.com) .

Redactor Georgiana Raicu

Reclame